Deschise laptopul şi intră în inboxul de yahoo. Era acolo. „Deci n-a uitat de promisiune, io-te şi povestirea lui Mihai!“ Intră în attach şi citi. Mai întâi pe fugă, apoi încă odată şi încă odată. Începu să tremure necontrolat. În toamna lui 2010, când revăzu textul, hotărî să lase întregul conţinut al mailului aşa cum se afla, fără să modifice o virgulă sau măcar ceva din categoria typing error – codul energetic trebuia să rămână intact, al lui, i se părea că orice intervenţie, fie ea şi strict gramaticală, ar fi impurificat mesajul – şi să-l introducă, fără acordul autorului de drept, în cartea ei. Chiar dacă gestul nu era cinstit, câtă vreme Şamanul era personajul ei, se considera întrucâtva stăpână şi pe toate cuvintele pe care acesta, indirect sau direct, i le adresase. În plus, demult nu-i mai păsa de reacţiile lui. Vechea spaimă trecuse.
„Salut sunt aici ptr tine ca si cand nimik nu sa schimbat pe acest pamant Cantam in baie si dusul mergea, iar muzica stropilor ma imbaia. Sunt un nebun caci lumea asa ma vede acum. nu ma mai sperie nimik caci am cel mai puternic prieten Universul, Seful cum imi place sa ii spun. Cu el am descoperit in aceea dimineata in baie sub dus un alt prieten de fapt o prietena caci energia ei este mai mult feminina Daca s-ar putea intrupa ar fi ceea mai minunata femeie si totodata ceea mai mortala Multi se indragostesc de ea fara sa stie apoi cad deznadejdii si urmeaza clipele cele mai cumplite ale unei vieti amare Ma gandeam la Luni de Fiere ale lui Pascal Bruckner in care tipul traieste si transforma agonia si extazul lui dostoievski in viata lui. Nu sunt un cititor de elita sunt un spirit care isi cauta identitatea pierduta in tenebrele trecutului. ma reintorc astfel la aceea zi, sub dus, si daca este obsesiv deja ptr voi, lasati cartea nu se merita sa mergeti mai departe si nu fac psihologie inversa, nu nu fac avertismente ci va spun faceam dus dar dusul nu era obisnuit era ceva la care am visat demult. sub presiunea clipelor interioare am cautat apa sa ma curat de ganduri, am cautat apa sa ma spele de energiile pe care le adunasem cati oare stiu ca apa este una din energiile noastre primordiale si chiar inaintea focului? de ce acest corp este format din ..% apa, va las sa cautati sa aflati de ce sa mai scriu e scris in cartea de anatomie sau in wikpeddia ma intorc la dus ca spirit cugetator caut forma de a ma intelege iar sub picaturile de viata am incercat sa ma regasesc atat cat pot si imi este dat voie cati stiu ca daca sub dus spui un tatl nostru te cureti energetic aproape 100%, caci in acel moment dusul se transform aintr-un patrafir ce stropeste apa sfintita. Stiu ca nu stiti, nici eu nu stiam dar am aflat si o fac zilnic, acum o facem impreuna caci deaceea m-am intors la dus. o mana a lovit peretele iar buzele-mi au murmurat doamne da-mi mila ta si fa ca aceasta apa sa se transforme in lacrimile tale sa ma spele de pacatele pe care le-am Tata, in fata ta asa cum mai creat, gol eu unul am sa apar sa cer un suflet care sa stea langa mine sa nu imi petrec eternitatea pe aceasta planeta singur Atunci am vazut-o, aparand si luandu-ma de mana sa imi spuna, eu sunt aici, tu mai chemat eu am cerut o femeie, tu esti un spirit ca si restul Universului, cu tine nu pot trai pe pamant Asa este a raspuns suav ea si antinzand mana mi-a atins inima si am tresarit. Dupa ce am mai crescut in cunoastere putine entitati au avut acest curaj sa o faca sa indrazneasca sa imi atinga inima, stiau ca ar fi fost ultima lor miscare Un copil nebun ca mine ar fi taiat mana sau orice altceva ar fi fost, dar ea a intrat ca si cand nu puteam sa fac nimik si nu asa fi ripostat ea stia ce va urma am ramas cu inima in mana ei si pe un zambet mi-a raspuns. te cunosc mai bine decat te cunosti tu caci eu am asistat la nasterea ta ca si la ceilalti eu am suflat cu voia sefului din darurile mele, iar tu ca un copil cuminte le-ai accepat cu bratele deschise ca si ceilalti tu nu esti mai special doar ca in ultimul timp mai invitat mai des in casa sufletului tau iar acum ceri sa ma vezi…am venit eu am cerut un spirit incarnat da, dar inainte trebuie sa ma infrunti sa ma iubesti pe mine si apoi sa ma accepti asa cum il accepti pe seful cum sa pot face eu asta cand tu ma faci sa imi doresc sa fug la arme si sa lupt ptr ce mi-a mai ramas hmmmm, daca vrei fa-o dar mi se pare ca nu esti in pozitia ceea mai avantajoasa. cata dreptate avea nu ca eram gol in dus cum ar zice unii ci ca inima mea era in mana ei, o miscare neinteleapta si puteam pierde tot atunci am inteles, trebuia sa pierd tot ca sa o infrunt si nu ca un luptator ci ca un negociator vreau sa stam acolo unde tu mai astepta mereu inteleapta miscare vrei o discutie ca miza inima ta. da, a fost cuvintul care mi-a izbugnit din piept durerea sura din inima a incetat si o masa a aparut aevea in fata mea eu te-am astepta mereu aici acuma stii unde sunt am timp sa mai astept picaturile-mi cadeau pe pielea dezgolita. eram curat afara dar inauntru abia acum vedeam mizeria stransa apa buna mea prietena tacauta isi facuse treba, stransese in picioare toate reziduurile si astepta ultima mea comanda sa deschid o dimensiune in care sa trimit acele energii negative am suflat semnele le-am dat sensul de rotire si dimensiunea sa deschis cu un poc sec si a inceput sa absoarba. am oprit apa, am tras draperia si m-am uitat nimik nu mai era ca la inceput, ceva se schimbase poate eu , poate Universul, dar ceva era schimbat am calcat afara din cada si ma gandeam la Frank Herbert si Paul Atreide cand primea lectia de lupta Daca vrei sa invingi trebuie sa infrangi frica ma gandeam la intrebarea neinitiatica a tanarului ce trebuia initiat…Cum?! iar generalul ii spuse ferm: lasa frica sa treaca prin tine si dupa ce te va fi devorat, vei vedea ca nimik nu s-a intamplat calcam prin casa gol si imi alegeam un prosop din sifonier celalat prietn focul deja lucra pe mine nu imi era frig desi afara era innorat si gata de ploaie eu nu mai simteam ma activasem in prezenta focului ce ma purifica de restul energiilor Tot universul ma privea si susoteau prin ochii icoanelor de pe perete Astazi el va discuta cu ea astzi isi va invinge oare….. energiile treceau ca si gandurile noastre ochii din icoanele pictate tresareau si ma incurajeau mergi pana la capat noi suntem de partea ta si totusi ce frumoasa era faptura care ma astepta la aceea masa rotunda desi aevea, o indrageam incercam sa lupt impotriva ei dar mrejele frumusetii ei ma robeau, trebuia sa merg cuvantul meu era lege ptr mine oare cati stiu ce inseamna cuvantul? puterea lui, energia din spatele lui. eu trebuia sa imi respect cuvantul nu ca unul care a luptat si a murit in codul onoarei ci ca unul care isi respecta Creatorul in fata caruia statea mereu si nu vroia sa il faca de rusine cineva sa ii spuna lui Sefu, lai creat pe asta din nimik si uite-l este un nimik caci nu si-a respectat cuvantul pe care tu i l-ai dat oare cata drepatate avea batarnul Will: Lumea intreaga e o scena si toti oamenii sunt actori. Toti imbracam ceva pe noi, haine, costume, robe, sutane, sarafane, togi si… nu suntem diferiti decat prin cuvantul rostit si implinit. eu rostisem cuvantul acum trebuia sa imi implinesc visul. m-am sters si in noianul de ganduri si energii am tras o bluza pe mine si am inceput sa aprind lumnarile si m-am asezat in pat relaxandu-ma asa ne-am reintalnit la masa tratativelor desi mi se parea o masa cunoscuta ceva din trecutul meu, normal eram in inima mea, in locuri stiute doar de mine in case din vietile mele trecute in ceva ce inca pamantul nu vazuse si eu stiam ca va urma, dar acum acum eram in camera teenbrelor cum imi placea sa spun pe la inceputuri acolo unde gaseam problemele mele ce ma speriau de moarte si unde lumina intra destul de greu acum o lumina suava intra acolo dintr-o fereasra indepartata o lumanare pe masa si doamne acel chip angelic ma privea ca pe un copil sfios cum intra-n in clasa intai si se apropie de bancuta ce il asteapta. ea era acolo intr-o rochie lunga de seara am spus buna seara instantaneu un gest al respectului ea a zambitsi sa ridicat i-am luat mana pe care o intinsese si instinctiva am sarutat-o dorind astfel sa nu ii dau voie sa intre iar in inima mea. ea a zambit de gandul avut iar eu m-am inrosit caci am stiut ca citea energia gandurilor mele, logic. ochii mei taiosi s-au inchis si in aceea minuta plina de eternitate o mana mi-a atins obrazul si mi-a sters lacrima ce cadea hai sa dansam o fost soapta ei ce ma inlantuit apoi de mijloc si ca la un semn numai de ea stiut un vals a pornit sa se auda dansam si ma linisteam si fiecare pas ma facea sa imi dorescs a nu se mai termine. ea chiar ma cunostea stia ca imi place valsul acolo unde pe vremuri cand eram un bobocel in ale dansului am concurat si eu si am gresit exact la vals la intoarcerea din coltul diagonalei mari acel pas de schimb unul mic ca sa incepi pe cel mare iar. de data asta il facusem cu naturalete si nu cu frica din trecut care ma blocase si imi calcasem partenera si fusesem depunctati umilitor ptr mine, asa lasasem dansul, de atunci nu am mai concurat, desi la vremea respectiva scuza puteau fi pantofii care ii alesesem prost alunecam cu ei. nu a mai contat ce au spus ceilalti ca sa ma incurajeje, eu gresisem si nu ma iertam. Ciudat acum dansam cu ea cu aceasta minunata entitate cu FRICA insasi si ma ajuta sa imi depasesc sentimentele umane de friica ciudat nu?! Un sfat al samurailor spunea: atunci cand esti in lupta aminteste-ti ca oricum vei muri si astfel energia va fi libera sa traiesti clipa trecatoare Amintiri trecute au revenit, inima se reconstruit instantaneu si am inceput sa revad lumina din care am fost creat, Da stiu ca sau caznit ceva sa ma creeze, m-au sters mau recreat, m-au sters, m-au recreat si asta nu ptr puritate sau perfectiune, nu, eram doar o joaca a unei entitai ce abia invata sa creeze. intr-un final sa saturat si ma lasat in forma actuala, atunci a suflat asupra mea Duh Sfant si creatia sa implinit, devenisem EU Eram gol si nu de haine ci de experiente, de cunoastere, eram boboc abia de acum incolo incepea munca sa invat.. Aceasta vizualizare a nasterii mele ma ajutat sa ma eliberez si sa lupt cu Frica de fapt cu MINE si am inteles ca la baza tuturor energiilor pe care le spunem frica este un principiu primordial dorinta de a arata Universului ca suntem puternici Increderea ca murind ne nastem la o alta viata, un alt nivel dar noi nu vrem sa credem ptr ca nu traim aceasta idee. Ne este frica sa murim sa esuam in fata Sefului ptr ca noi credem ca suntem puternici Ahhhhhhh smerenia Daca am stii cu adevarat aceasta Mi-am invins frica din inima caci stiu: AM FOST CREAT DE UNIVERS SI DOAR UNIVERSUL MA POATE STERGE RESPECT UNIVERSUL SI CA ATARE STIU CA NU POT FI STERS CACI VREAU CA EL SA FIE IN MINE SI EU IN EL SI ASTFEL CUM SA SE STEARGA SINGUR? prin faptul ca nu acceptam univesrul in inima noastra in noi lasam locul fricii ca sa ne invete nu sa ne distruga. EA ceea mai minunata entitate pe care am avut-o ca professor.“
… deosebit, sublim! Cred ca sansa asta se intampla f rar si DD ingaduie pt niste alesi ai Lui!
Sunt quite new pe acest blog, insa am citit cu mare drag articolele …
Referitor la acest last articol, nu mai este si o continuare? Sau will follow?
… Cred ca personajul tau este un Suflet extraordinar din toate punctele de vedere, cum spuneai un Negociator si va depinde numai de el in the end ce va negocia cu Sefu …!
Best wishes:)
P.S. Atunci cand nu mai ai nimic de pierdut nu-ti pasa care e deznodamantul, conteaza doar ceea ce faci acum aici. Nu mai conteaza cat risti. Nu mai conteaza ca oamenii se uita ciudat la tine cand te manifesti altfel…
Draga Ileana, bine ai venit in poveste. Ma bucur din toata inima ca esti aici si ca te numeri printre cei care inteleg…Da, ai dreptate, Negociatorul chiar este un suflet extraordinar, iar acest capitol, ca de altfel intreaga carte a Calatorului, continua…Vei vedea! Chiar daca esit quite new prin zona, sper sa te simti at home pe-aici si, cand simti tu, sa revii cu cate un comment. Si ele vor face parte din romanul meu, atunci cand acesta va fi tiparit.
Stare-ai in Lumina!